duminică, 21 august 2016

plenty

     - Pe cine ai pierdut?
     Și îi înșir, uite, sunteți niște nume, nu ascundeți mare lucru dar v-am rostit des și v-am înregistrat poreclele în ritmul cardiac.
     - Din câte știu, jumătate din listă conține oameni care nici nu ți-au fost prieteni.
     - Astea sunt prietenii la 2,50 lei, știi sucul ăla oribil de la Aro, acidulat și cu aromă de mere – e la fel de rău mereu dar îți păstrezi banii pentru țigări.

     Și V? Doar ai fost cu el la Summer Well. Asta nu schimbă nimic. Trei zile de vizită la muzeul Antipa nu vor învia istoria încapsulată acolo. Mergi la o plimbare cu trecutul și apoi mergeți amândoi acasă. Îi zici, uite, ce frumos a fost, ce frumoși am fost, dar acum arătăm altfel. Mai frumoși decât am fost, dar nu unul pentru celălalt. Și îți zice, Noa, sunt aici, da, și eu. Apoi Saschiz, Cluj, și ce rămâne? Un festival în Buftea, un drum cu metroul din Gară până în Piața Înfrângerii și pâine goală la patru dimineața. După două zile ești iar acasă, nu în casa ta dar pe-acolo, scrii iar proză și scrumezi pe tastatură. Și distopia ta te-a așteptat, sufrageria întretăiată de umbre și sucul ieftin și băiatul care face duș într-o vană minusculă. Sunt toate aici. Și în tine ce e? Un mesaj netrimis și multă nicotină. Mărul din curte are crengile rupte și ție îți place cum arată asta doar în poze. În rest, totul e la fel, totul te-a așteptat. N-ai lăsat nimic în Buftea.